Care sunt agresorii ficatului?

Unele persoane se nasc cu o predispozitie catre boli hepatice. De cele mai multe ori insa, nu genele sunt cele care fac ficatul vulnerabil, ci stilul nostru de viata.

Ficatul filtreaza toate substantele care ajung in circulatia sangvina, pastrand nutrientii si eliminand toxinele. Cand substantele periculoase sunt insa in concentratie prea mare, ele ajung sa afecteze celulele hepatice. Dintre agresorii ficatului, cel mai cunoscut este alcoolul. Insa el nu este nici pe departe singurul.

Ce virusuri sunt periculoase pentru ficat?

Daca am face un top al celor mai mari dusmani ai ficatului, pe primul loc s-ar clasa virusurile hepatitice.

Stiati ca?
La virusurile A, B, C, D si E, cunoscute de mai mai multe decenii, se adauga alte doua, identificate de cercetatori in urma cu aproximativ trei ani: F si G. Cazurile de hepatite F si G sunt insa izolate. In plus, ele nu au fost recunoscute unanim ca boli hepatice de sine statatoare si nu au fost emise recomandari in ceea ce priveste preventia.

Cea mai raspandita, dar, din fericire, si cea care afectaza cel mai putin ficatul, este hepatita A sau asa-numita „boala a mainilor murdare”. Aceasta se transmite foarte usor prin contactul direct cu o persoana infectata sau prin consumul de alimente si de lichide infectate.
Virusurile B, C si D se raspandesc prin contacte sexuale neprotejate, prin folosirea de seringi sau de dispozitive de tatuat nesterilizate, iar virusul E se transmite in mod similar virusului A. Daca hepatita A provoaca ficatului o inflamatie, care, in cele din urma, se trateaza (daca sunt depistate in timp util si daca este administrat prompt tratamentul corect), infectia cu virusurile B si C poate fi fatala, intrucat duce, in multe cazuri, la aparitia cirozei hepatice sau a cancerului hepatic.

Stiati ca?
Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa la numarul de bolnavi cu afectiuni hepatice severe. In Romania, se estimeaza ca pana la 2 milioane de oameni sunt infectati cu virusurile B si C, dar numai 10% sunt diagnosticati si tratati. Aceasta se intampla deoarece ambele hepatite evolueaza, de multe ori, fara simptome sau cu simptome nespecifice si subtile, cum ar fi oboseala sau rezistenta scazuta la efort.

Medicamentele, in boxa acuzatilor

Ficatul proceseaza majoritatea medicamentelor care ajung in circulatia sangvina. El filtreaza substantele chimice pe care organismul le poate utiliza de cele pe care le considera toxice pentru toate organele si tesuturile din corp. In acest proces, toxinele pot „ataca” si rani ficatul. O consecinta nedorita poate fi hepatita toxica.

ATENTIE!
Desi mai rar, dupa tratamente indelungate, medicamentele pot duce la o afectare cronica a ficatului si la ciroza.

Deloc de ignorat sunt efectele nocive pe care antibioticele le au asupra ficatului. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insista sa nu luam antibiotice „dupa ureche”. Toxice sunt in special tetraciclina si eritromicina.

Stiati ca?
Pastile aparent inofensive, precum paracetamolul, pot imbolnavi ficatul. Acesta, precum si alte medicamente care contin substanta sa activa, acetaminofenul, provoaca boli hepatice ireversibile daca este luat in doze mai mari de 15 grame pe zi. O doza de 25-30 de grame poate fi fatala. Chiar si in cantitate mica, paracetamolul este toxic pentru persoanele care consuma alcool in paralel sau pentru cele care sufera de o forma de hepatita virala.

Printre pastilele cunoscute pentru efectul lor toxic asupra ficatului se numara si statinele. Acestea cresc secretia de enzime hepatice, lucru care poate duce la o afectare permanenta a ficatului. Din acest motiv, persoanelor care iau statine li se recomanda analize de sange dupa sase saptamani de tratament, pentru a verifica functia hepatica. Nu doar statinele au acest efect, ci si alte medicamente anticolesterol, cum sunt cele care contin substanta activa numita gemfibrozil si niacina.
Pe lista medicamentelor care nu sunt pe placul ficatului se inscriu si izoniazida, indicata in tratamentul tuberculozei, si acidul valproic, un antiepileptic.

Sa vorbim despre alcool!

Ficatul este proiectat sa metabolizeze cel mult 10 ml de alcool pur pe zi, adica o sticla de bere (de 500 ml, cu o tarie de 3-4%) sau 150 ml de vin pe zi sau 25 ml de tarie (40% tarie). Restul devine toxic si cu cat bem mai mult, cu atat ne punem mai mult in pericol ficatul. Sigur ca aceasta cantitate difera in functie de greutate, de sex sau de predispozitia fiecaruia la boli hepatice.
Femeile, de exemplu, sunt mai sensibile la efectele nocive ale alcoolului, in comparatie cu barbatii, motiv pentru care cantitatea de alcool permisa in cazul lor este mai mica. In ceea ce priveste greutatea, un studiu publicat in luna martie a acestui an de cercetatorii de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, a aratat ca un consumator „impatimit” de alcool supraponderal are un risc de sapte ori mai mare de a se imbolnavi de ficat, iar in cazul unui obez, riscul este de nu mai putin de 19 ori mai mare. Aceasta in vreme ce o persoana cu o greutate in limitele normale are un risc de trei ori mai mare.
Specialistii britanici au explicat ca obezitatea favorizeaza inflamarea si acumularea de grasimi la nivelul ficatului. Acelasi efect il are si consumul de alcool, iar corelate, cele doua devin mult mai nocive. Cum numarul persoanelor supraponderale si obeze a crescut foarte mult in ultimii ani, aceasta ar putea explica de ce si bolile hepatice au devenit mai frecvente.

Stiati ca?
Potrivit statisticilor, jumatate dintre bautorii „inraiti” fac hepatita alcoolica sau ciroza dupa 15-20 de ani de consum zilnic de alcool. Problema este ca simptomele care anunta o afectare hepatica apar abia in stadii avansate, cand prea putine se mai pot face pentru a salva ficatul si, implicit, viata bolnavului.

13% dintre romani consuma zilnic bauturi alcoolice, dupa cum arata Eurobarometrul dat publicitatii in luna martie a acestui an de Comisia Europeana si bazat pe o cercetare efectuata in octombrie 2009, pe un esantion de 27.000 de europeni. In ceea ce priveste consumul de alcool, ne situam pe la jumatatea clasamentului european.

Alimente care nu sunt pe plac ficatului

Oricat de sanatos ar fi un aliment, daca il prajim, il vom transforma in otrava pentru ficat. In timpul procesului de prajire, se degaja niste substante numite
acrilamide, care provoaca o inflamatie a tesutului hepatic si care pot duce, in cele din urma, la aparitia cancerului hepatic (si a altor forme de cancer). Ramanand la capitolul „alimentatie”, trebuie sa mai stiti ca si grasimile, mai ales cele de origine animala, obosesc ficatul. Ele se acumuleaza in celulele hepatice si provoaca boala cunoscuta popular sub numele de „ficat gras”.
Cu aceeasi problema riscam sa ne confruntam si daca mancam dulciuri preparate cu zahar rafinat. Ficatul poate stoca zahar, insa in cantitati limitate. Cand se acumuleaza in exces in ficat, zaharul mareste ficatul, iar acesta reactioneaza prin transformarea lui in grasimi. Aceste grasimi se depun pe zonele mai putin solicitate ale corpului (solduri, abdomen si coapse), dar si pe organele interne: inima, rinichi si inclusiv ficat.
Nici indulcitorii artificiali de tipul aspartamului si sucralozei nu sunt pe placul ficatului, mai ales la persoanele care sufera deja de o boala hepatica, indulcitorii pot crea reactii toxice. In lista alimentelor nesanatoase pentru ficat trebuie sa le adaugam si pe cele cu E-uri.

RECOMANDARE!
Daca simtiti nevoia sa mancati ceva dulce, alegeti zaharurile naturale din fructe in locul celor rafinate.

Tigara si poluarea intoxica ficatul

Poate parea greu de crezut, dar chiar si substantele pe care le inhalam pot face rau ficatului. De exemplu, aceleasi acrilamide degajate in timpul prajirii se regasesc si in fumul de tigara si au acelasi efect inflamator. Persoanele care locuiesc in zone cu trafic rutier intens sunt, de asemenea, in pericol, pentru ca in gazele de esapament exista cateva substante foarte toxice pentru acest organ: mercur, dioxid de sulf, cadmiu si acetaldehide.

Ficatul, sensibil la stres

Ficatul este sensibil si la efectele stresului. Cortizolul pe care organismul nostru il secreta in situatii tensionate favorizeaza instalarea „ficatului gras” (steatoza hepatica). Acest fenomen a fost observat la bolnavii cu sindrom Cushing, care au in permanenta un nivel ridicat al cortizolului. Acesta creste nivelul glicemiei din sange si bolnavii dezvolta frecvent steatoza hepatica.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>